Incluziunea socială, egalitatea de şanse şi dezvoltarea durabilă

Ce reprezintă la ora actuală dezvoltarea armonioasă a societăţii? Care sunt rolurile sociale pe care şi le asumă femeile şi bărbaţii? Cum se manifestă capacitatea de incluziune socială a celor două categorii? Iată o serie de întrebări extrem de importante din perspectiva preocupărilor actuale ale specialiştilor, reprezentanţilor societăţii civile sau a instituţiilor statului inclusiv la nivelul ţării noastre.

Pentru a se putea răspunde acestor întrebări, trebuie analizate resorturile intime pe care le presupun conceptele de incluziune socială şi egalitate de gen în economia actuală.

Incluziunea socială reprezintă expresia capacităţii indivizilor de a participa activ, conştient şi responsabil la viaţa socială specifică comunităţilor din care fac parte. Ea este strâns legată de aplicarea principiilor democratice, şi va garanta tuturor membrilor societăţii posibilitatea de a-şi asuma roluri sociale în concordanţă cu abilităţile, nivelul de pregătire, personalitatea şi interesele fiecăruia.

Incluziunea socială în adevăratul sens al cuvântului va face referire şi la dreptul indivizilor de a participa la procesele decizionale care au loc la nivelul diferitelor grupuri sociale. (Ruth Levitas, 2003, p. 7) Din această perspectivă, incluziunea socială asigură o participare completă la viaţa socială, nu numai la procesele care presupun schimburi şi relaţionări ci şi la cele care implică autodeterminarea şi manifestarea potenţialului fiecăruia. Legătura dintre incluziunea sociala şi egalitatea de şanse este una intrinsecă, fiind concepte care se potenţează reciproc.

Astfel, egalitatea de şanse reprezintă o condiţie fundamentală pentru dezvoltarea incluziunii sociale, în timp ce aceasta din urma va reprezenta fundamentul pentru asigurarea perpetuării egalităţii de şanse pe măsură ce sistemul social respectiv evoluează. Pentru ca indivizii să se poată include social într-o manieră coerentă, condiţia esenţială este reprezentată de posibilitatea de a beneficia de oportunităţi egale de dezvoltare, de şanse egale de a-şi utiliza potenţialul propriu. Ulterior, odată ce individul îşi va folosi liber şi neîngrădit, la un nivel maximal potenţialul propriu, şansele ca să se integreze social cu succes cresc direct proporţional.

Integrarea socială de succes presupune relaţionarea optimă cu ceilalţi membrii ai societăţii, participarea activă la mecanismele de control şi decizie - ceea ce asigură fiecăruia posibilităţi ridicate de utilizare a resurselor şi potenţialului propriu în condiţiile egalităţii de şanse.

Incluziunea socială şi egalitatea de şanse reprezintă doar o parte a ecuaţiei corespunzătoare dezvoltării armonioase a societăţii în prezent. Această dezvoltare ar trebui să se poată identifica cu dezvoltarea durabilă - concept generos, care oferă cadrul necesar dezvoltării civilizaţiei, tehnologiei, capacităţii de utilizare a resurselor fără a fi afectate posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi utiliza propriul potenţial de dezvoltare.

Din perspectiva dezvoltării durabile, promovarea principiilor egalităţii de şanse sub diverse forme precum: egalitatea de gen, accesul egal la educaţie etc, reprezintă condiţii esenţiale pentru o dezvoltare socială armonioasă, coerentă, pe termen lung.

Nediscriminarea femeilor devine un element extrem de important în contextul în care rolul social al femeii este pus în valoare de suma de abilităţi şi elemente specifice dezvoltării sale până în prezent.

Astfel, femeile au un rol activ la nivelul economiei, ca agenţi economici şi sociali, fiind structural mai aproape de modelul unor adevăraţi ”agenţi ai sustenabilităţii”. Din această perspectivă studiile au demonstrat că femeile sunt mai înclinate decât bărbaţii să aleagă un stil de viaţă caracterizat prin sustenabilitate, să dezvolte un comportament de consum ecologic şi să ia decizii sustenabile. (United Nations Development Program, Powerful synergies - Gender Equality, Economic Development and Environmental Sustainability, 2012, p. 12)

De asemenea, femeile îşi manifestă această înclinaţie şi de pe poziţia de factori de decizie - manageri sau antreprenori. Stilul de conducere abordat în general de către femei fiind caracterizat cu preponderenţă prin efortul de a se construi relaţionări complexe cu subordonaţii şi de a delega sarcinile în mod constructiv.

De aceea, este esenţial ca să se asigure o participare intensă a femeilor în poziţii cheie de conducere din perspectiva factorilor de decizie care pot implementa procesul de dezvoltare durabilă.

Un model de economie sustenabilă va oferi posibilitatea pentru femei să devină mai active în poziţii de producători, manageri, vânzători, promotori ai afacerilor sustenabile. Din poziţia de antreprenoare, femeile pot realiza mai uşor trecerea către o economie sustenabilă, implicându-se în domeniul protecţiei mediului sau al ’’industriilor verzi”.

Implicarea agenţilor economici de la nivelul economiilor naţionale trebuie să fie totală pentru a se putea vorbi de schimbări substanţiale în direcţia dezvoltării durabile. Iată de ce iniţiativele antreprenoriale care se construiesc pe aceste modele trebuie să fie încurajate.

Cu o proporţie de aproape 25% din totalul firmelor mici şi mijlocii din ţările în curs de dezvoltare, iniţiativele antreprenoriale conduse de către femei pot face diferenţa dacă se discută despre un real angajament în direcţia dezvoltării durabile. (United Nations Development Program, Powerful synergies - Gender Equality, Economic Development and Environmental Sustainability, 2012, p. 13)

Implementarea dezvoltării durabile la nivelul economiei mondiale necesită angrenarea şi efortul conjugat al unui număr substanţial de agenţi ai schimbării. Femeile, datorită caracteristicilor intrinseci reprezintă potenţiali agenţi ai schimbării în direcţia promovării principiilor care stau în spatele dezvoltării durabile.

Pentru a se putea încuraja participarea mai activă a femeilor nu numai în viaţa socială, dar şi în cadrul mecanismelor economice, este necesară promovarea egalităţii, corectitudinii şi nondiscriminării atât la locul de muncă, cât şi în general în societate.

Îmbunătăţirea statului femeilor privind angajarea în muncă, accesul la educaţie, dezvoltarea personală şi dezvoltarea micilor afaceri reprezintă deziderate fireşti şi necesare pentru promovarea principiilor dezvoltării durabile. Pe linia acestor preocupări, în mediul academic sunt extrem de binevenite iniţiativele care oferă posibilitatea dobândirii unor competenţe şi abilităţi noi pentru femeile care doresc o integrare socială sporită şi asumarea unui rol activ din perspectiva antreprenorialului.

În această direcţie se înscriu şi iniţiativele Universităţii Spiru Haret constând în implementarea şi derularea proiectelor POSDRU care au în vedere axele prioritare referitoare la „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”. Proiectul “Femei active pentru integritate şi responsabilitate”, aflat în plin proces de înscriere a participantelor la grupul ţintă, reprezintă cel mai recent demers de acest gen propunându-şi dezvoltarea unor trasee profesionale individuale şi personalizate dedicate femeilor, corelate cu nevoile acestora şi urmărind tendinţele de dezvoltare din piaţa muncii.